,,Ce mică-i vacanța mare și ce dor mi-a fost de ea…”, sună versurile unui cântec al copilăriei mele. Și da, confirm că vacanța de vară, zisă și vacanța mare, e de fapt mică. Aș îndrăzni să spun că e chiar cu muuult mai mică acum de când sunt adult. Două luni și jumătate cât este vacanța școlarilor, e timp berechet pentru distracție, sport și relaxare, dar și pentru odihnă și meditație, însă o săptămână sau două de concediu estival e mult prea puțin pentru un adult să se odihnească fizic și mental. Nici nu apucă bine să-și intre în starea de relaxare, căci vacanța se încheie și trebuie să revină dintr-odată în forță la muncă și să-și reia activitățile zilnice cu ,,motoarele turate” la maxim.
Stresul dacă pentru unii este doar un simptom sau o stare trecătoare, pentru alții reprezintă o boală, nu degeaba 9 românii din 10 îl consideră maladia secolului. Și nu doar românii se îmbolnăvesc de stres. De exemplu în Marea Britanie, una din 5 vizite la medicul de familie este din cauza simptomelor legate de stres, anxietate sau depresie.
Depresia postvacanță este reală!
Trăim vremuri stresante, de la grijile pentru achitarea facturilor gospodăriei care nu dispar nici în vacanță, la cele legate de asigurarea unui venit suficient de trai pentru întreaga familie. Mai nou siguranța copiilor la școală, pe stradă devine un stres, menținerea sănătății și a energiei pentru a putea munci uneori chiar și în vacanță poate fi un stres…
Ce mai, sunt vremuri care predispun la stres și nopți nedormite. Adunate toate acestea duc la depresie, anxietate și dacă nu sunt tratate, pot duce la probleme grave de sănătate fizică și psihică.
Vacanța e menită să ne detașeze de toate aceste griji și frământări, care s-o spunem deschis generează stres. Pentru a avea o astfel de perioadă binemeritată trebuie s-o pregătim puțin, astfel încât să nu fie prea încărcată în activități care să ne epuizeze și să nu avem parte de surprize neplăcute. Și dacă ne-a reușit, ca să nu se aleagă praful de tot ce am obținut în vacanță, trebuie să-i dăm timp organismului să se reacomodeze pentru reintrarea în noua perioadă plină de agitație, fie că vorbim de începerea lucrului, fie de a școlii în cazul copiilor. S-o luăm treptat, cu binișorul și poate cu puțin ajutor, la nevoie.
Numai gândul în sine că trebuie să revină la muncă pe unii adulți îi stresează. Ideea că vor avea de făcut teme în fiecare zi ar putea să-i întristeze pe unii elevi, iar pe unii părinți că trebuie să alerge zilnic de la școală la serviciu și la after-school și activități extrașcolare ar putea să-i îngrozească. Depresia post-vacanță este reală, a apărut pentru prima dată ca un concept în anii 1950.
La întoarcerea acasă din concediu oamenii pot experimenta disconfort emoțional, nostalgie sau o creștere a stresului atunci când revin la rutina obișnuită, la muncă sau la studii.
Cum recunoști că ai depresia post-vacanță
Simptomele variază de la o persoană la alta și pot fi:
anxietate vagă
iritabilitate crescută
senzație de nostalgie
dificultăți de somn
disconfort sau neliniște generală
Simptomele pot dura până la 2 săptămâni după întoarcerea din vacanță și pot afecta modul în care o persoană se desfășoară la serviciu sau la școală sau în relațiile lor.
Simptomele depresiei includ:
senzație persistentă de tristețe, anxietate sau gol
sentimentul deznădăjduit sau pesimist
te simți iritabil, frustrat sau neliniştit
sentimentul de vinovăție, inutilitate sau neputință
pierderea interesului pentru activitățile de obicei plăcute
oboseala sau lipsa de energie
dificultate de concentrare
modificări ale tiparelor de somn
modificări ale apetitului
modificări inexplicabile ale greutății
dureri fizice inexplicabile
gânduri sau acțiuni suicidare.
Dacă vă confruntați cu unele dintre aceste simptome aproape zilnic, în cea mai mare parte a zilei, timp de 2 săptămâni sau mai mult, ar fi bine să faceți o vizită la medic sau la psiholog.
Vacanțele pot ajuta la îmbunătățirea stării de spirit
Cercetările au descoperit că vacanțele pot ajuta la îmbunătățirea stării de spirit, la reducerea stresului mental și la creșterea satisfacției în viață, dar efectele pozitive pot dispărea în prima săptămână de la revenirea la viața de zi cu zi.
Plecarea în vacanță este o modalitate potențială de a vă recupera după stresul profesional. Vacanțele pot oferi o evadare dintr-o situație stresantă, cum ar fi conflictul sau hărțuirea la locul de muncă, cărora oamenii trebuie să le facă față atunci când se întorc. O vorbă din popor spune că cui pe cui se scoate, deci vacanță după vacanță ar fi soluția, însă nu întotdeauna se poate din punct de vedere financiar, organizatoric sau al timpului. Totuși se poate face o planificare a unei viitoare vacanțe, chiar și cu mult timp înainte, iar asta poate ajuta, de asemenea, să vă reamintească că aveți un alt concediu în viitor. Se poate însă organiza o activitate distractivă pentru săptămânile sau lunile care urmează, o ieșire de o zi-două din oraș sau din mediul obișnuit, așa că vă puteți orienta către City Breakuri.
De la vacanță înapoi la viața obișnuită
Nu putem trăi veșnic în vacanță, deși unii visăm la asta. Dar putem lua măsuri pentru a modifica modul în care trecem din starea de vacanță la starea obișnuită, fără stres. Dacă vă e greu, încercați câteva mici trucuri: dați-vă două- trei zile să vă adaptați între întoarcerea din vacanță și revenirea la muncă, încercați să vă reluați programul obișnuit de somn, implementați o rutină pozitivă, cu activități fizice regulate și cu tehnici de relaxare, cum ar fi meditația. Și dacă viața zilnică e plină de stres, păstrați un mic suvenir din vacanță- acela numit relaxare- care vă va ajuta să rămâneți calmi.
Stresul poate da palpitații, acele bătăi de inimă care cresc ritmul cardiac, fiindcă adrenalina și noradrenalina, hormonii „de luptă” intră în acțiune. Tot stresul poate ridica și valorile tensiunii arteriale și ne fac să transpirăm mai mult. Cortizolul este responsabil pentru creșterea tensiunii arteriale, dar și pentru reducerea eficacității sistemului imunitar al corpului nostru și eliberarea de grăsimi și zahăr în fluxul sanguin. Din cauza stresului putem avea dureri de cap, dureri musculare și articulare generalizate, o stare de oboseală și o slabă concentrare.
Dacă stresul este lăsat necontrolat, poate provoca probleme de sănătate mai mari cum ar fi un accident vascular cerebral sau un atac de cord din cauza hipertensiunii arteriale sau probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia, frecvent asociate cu insomnia.
Alexandra Mănăilă, jurnalist specializat în domeniul medical
